понедельник, 25 февраля 2013 г.

Oboseală albă

Shtii, eu am obosit..am obosit de dimineti care ma apasa..
Defapt, daca sa analizez, din ce e compusa dimineata mea, nu ar fi de mirare, ca suna asa de depresiv, taoate elementele conceptual - retorice a unui om simplu formate din pasta de dinti intinsa cu mare lene peste еще  si pe lavoar inclusiv, ceaiul sau prea rece sau prea fierbinte absolut fara gust, aerul ce imi taie pielea cind ies din casa sau  greata din stomac care ma insoteste  pe drum spre calul alb comunal..
 ..foarte bine si frumos dar..NU... nu sunt ele de vina, si nici chiar durerea exact din centrul pipetului, care apare din senin si trezeste in mine o stare de fumator cu staj de medalie pentru gloria muncii, nu..
 Totul ar fi extrem de interesant, daca nu ar fi atit de banal si simplu..  toate diminetile eu le incep..singur..toate diminetle, de la ora cind ma culc sa dorm- le petrec singur, si uite cit e de ironica faza  ca toate acele miliarde ele elemente care formeaza "transhumanta" unei dimineti omenesti, nu au nici o vina..tu esti de vina..tu esti de vina, ca pielea ta nu se atinge de amea, si exact la ora 4 .30 eu iar prin intuneric merg la bucatarie sa maninc un mar, in loc sa te cuprind mai strins..
..eu inteleg totul perfect, si nu am nevoie de o lectie despre oportunitati, posibilitati direct proportionale virstelor, dar cum am si mai zis'o..eu pur si simplu vreau ca tu sa vreai asta..

ps. vine un concert, si evident ai putea ramine, probabil stiu ce o sa'mi raspunzi dar sticla nu este metal...

Комментариев нет:

Отправить комментарий